Sa Limba Sarda e is àteras Limbas de Sardigna

Sa Sardigna est una terra cun una sienda linguìstica manna meda: sardu, catalanu de
S’Alighera, tabarchinu de Carloforte, tataresu, gadduresu sunt unu bene comune chi
rapresentat unu piessignu a fundamentu de s’identidade individuale e colletiva.

Est promèdiu de sa sienda linguìstica chi is balores culturales colant dae babbu a fìgiu e si mantenent bios.

>Oe in die

A dolu mannu fartat una tutela fundamentale, chi diat dare prestìgiu a sa sienda linguìstica de sa Sardigna e diat permìtere a sa Regione ainas apòsitas e prus profetosas finas in àmbitos ue, a dies de oe, b’at pagu contivìgiu: mentovare sa limba sarda e is limbas de Sardigna in s’Istatutu Sardu de Autonomia.

Est netzessàriu chi in s’Istatutu ispetziale ddoe siat una norma chi garantat sa paridade linguìstica de su sardu e de is àteras limbas chistionadas in Sardigna, a onni livellu e in onni àmbitu.

 

Si depet reconnòschere sa co-ufitzialidade in polìtica, in s’insegnamentu, in is mèdia, in sa sotziedade tzivile in generale. Non bastat prus a impitare su sardu pro cantare, iscrìere poesias, inghitzare o intramesare discursos in italianu. Bolimus fàghere a manera chi sa limba sarda intret che pare a sa limba italiana in onni momentu de sa
bida nostra.

Sa dotrina internatzionale de sa pianificatzione linguìstica narat chi pro arribare a custu obietivu sa limba depet àere prestìgiu, depet èssere presente in sa comunicatzione pùblica, depet mustrare de àere unu profetu sotziale.

Est netzessàriu un’interventu polìticu detzisu pro frunire sa Sardigna de unu standard linguìsticu dignu de una Natzione.

A manigiare sa limba mama est unu deretu innegàbile pro onni sardu e a si ddu
refudare est unu dannu umanu, sotziale e econòmicu mannu.

>Pro cussu bolimus

  • Una limba ufitziale standard.
  • Istituire unu Comitadu Iscientìficu cun istudiosos de perfilu artu in linguìstica e filologia in àmbitu natzionale e internatzionale. Custu òrganu at a dèpere fàghere su chi sighit:
    • Fàghere e acumprire is modìficas a is normas linguìsticas de riferimentu a caràtere
      isperimentale pro sa limba sarda iscrita in essida de s’Amministratzione regionale pro
      arribare una norma gràfica unìvoca pro s’iscritura de sa limba sarda.
    • Redatzionare una norma ortogràfica pro totu is variedades locales e traditzionales
      de s’ìsula.
    • Incurare su mantenimentu e s’annoamentu de sa limba sarda e de su prestìgiu suo.
  • Costituire s’Agentzia regionale pro is limbas de Sardigna, cun sa punna de promòvere e sustènnere s’acumprimentu coordinadu e unitàriu de programmas e ainas istitutzionales in matèria de tutela e promotzione de is limbas de Sardigna in onni àmbitu.
  • Acumprire ainas chi punnent a afortiare su prestìgiu sotziale de is limbas de Sardigna e a sa trasmissione intergeneratzionale, chi fatzant a manera de nche bogare s’idea cumpartzida chi sa limba sarda siat de pagu contu, pòvera, acapiada sceti a s’àmbitu familiare e de is amigos, in gradu sceti de contare de su mundu agropastorale.
    Afortiare sa didàtica de is limbas de Sardigna cun su perfetzionamentu de sa formatzione de is insegnantes (a onni livellu), cun cursos universitàrios e privados, bursas de istùdiu apòsitas.
  • Ismanniare cun normas apòsitas sa presèntzia de is limbas de Sardigna in s’amministratzione pùblica, in àmbitu litùrgicu, in is artes, in is tecnologias annoadoras.
  • Dare impèllida a is òrganos de imprenta, televisivos e ràdio chi impitant is limbas de Sardigna, impitare is mandos nostros pro impònnere unu giassu televisivu in sa retza regionale de sa RAI dedicadu a trasmìtere noas e cultura generale in sardu.
  • Ammaniare materiale didàticu pro is iscolas de onni òrdine e gradu.
  • Fàghere formatzione e acostagiare is operadores de sa polìtica linguìstica.
  • Acumprire una codìfica pro sa tzertificatzione de is cumpetèntzias.
  • Istituire bursas de istùdiu pro sa formatzione, finas in s’èstero, de linguistas e espertos
    de polìtica linguìstica.
  • Afortiare e tutelare sa sienda dialetològica de sa Sardigna.

>Bolimus

  • Bursas de istùdiu pro is dischentes chi s’ant a distìnghere in s’imparu de s’istòria e de sa literadura sardas e chi iscant argumentare e iscrìere in sardu.
  • Bonus pro libros e contributos pro su pagamentu de is tassas iscolàsticas pro is famìlias chi imparant su sardu a is fìgios.
  • Reconnoschimentu, in is cuncursos pùblicos, de unu puntègiu adeguadu a is cuncurrentes chi ischint argumentare e iscrìere in sardu.
  • Bonus a is insegnantes chi impreant su sardu in sa didàtica, e a is operadore pùblicos chi ischint comunicare in sardu cun is tzitadinos chi ddu pedint.

Chie manìgiat su sardu at a disponimentu unu còdighe de interpretatzione linguìstica
in prus, est giustu, duncas, a li dare prètziu e a favorèssere s’imparu cun interventos
cuncretos chi pertochent mesches s’iscola e is famìlias.